Dude !! It’s Claude

Stateam astazi si vorbeam la servici cu un coleg despre “Long Way Round” si “Long Way Down” , doua excursii in jurul lumii (Long Way Round) respectiv din nord in sud (Long Way Down) facute de Charley Boorman si Ewan McGregor , 2 actori destul de cunoscuti dar si doi oameni incredibili care s-au gandit ca daca tot sunt pasionati de motociclete de ce sa nu faca ceva incredibil . Ce imi place foarte mult la cele doua proiecte este faptul ca au vazut o gramada de lucruri foarte foarte interesante pe care le-au filmat desigur oferindu-ne si noua sansa sa le vedem and guys .. au fost o gramada de lucruri pe care nu le-am vazut nicaieri plus aventurile pe care le-au avut explorand diverse zone si mergand in diverse locuri . I can easely say that LWR and LWD are the best adventure projects by far insa i was wondering .. nu as putea sa fac si eu impreuna cu un prieten ceva asemanator ? Nu ma refer sa trec prin 20-30 de tari pentru ca pur si simplu ar fi prea mult in materie de timp dar si de hartii (keep in mind ca fiecare tara are legile ei s.a) insa at least prin tarile care fac parte din UE .. daca tot sunt cetatean european macar sa ma bucur si eu de aceasta oportunitate .

Now inainte sa va ganditi wtf is with me vreau sa fie clar ca this is just an ideea .. nu o sa ma apuc acuma sa plec de nebun prin Europa doar pentru ca am vazut ca se poate si nu ma refer la Charley si Ewan .. in plm sunt cu cel putin 12 ani mai mari ca mine at least plus ca sunt cine sunt si mai au si o echipa in spate care exact se ocupa de tot .. nu mai spun ca ei conduc de cel putin 15 ani motociclete iar a trip on a bike is .. wow .. unic .. but again .. why not ? Eu , poate cu tovarashul Raltharan si inca un tovarash care sa ne ajute (Nick pentru cunoscatori) putem organiza frumos o excursie prin tarile UE .. nu de alta dar e mult mai usor la capitolul “hartoage” sa circuli prin majoritatea tarilor UE .. and don’t think about fancy things .. nu ramanem acolo .

In fine well now who knows , poate nu voi face niciodata vreo excursie sau poate pana cand ajung de varsta lui Ewan am facut mai multe decat a facut el .. ramane de vazut insa trebuie sa va spun ca mi-ar placea foarte mult sa vad un peisaj precum Mount-Blanc .. it’s something unique !

Uite asa acest blog a implinit un an and well in ciuda faptului ca a avut o gramada de sanse sa “se stinga mai repede” it’s still up and running . Mi-ar fi placut sa am mai multi “viewers” , oameni care sa comenteze posturile mele si care isi spuna parerea lor despre opinia mea pe blogul lor insa chiar si asa .. in momentul de fata nu mai influenteaza cu nimica so i guess i should say a big happy birthday to the blog iar cei care mai se uita from to time here .. well thank you , it’s nice to see someone is interested to read my posts .

Right now sunt cu cafeaua in mana la 12 noaptea pregatit pentru 5-6 ore de munca dupa care cateva ore de somn si dupa aia servici si asta dupa ce am aflat azi prematur ca timp de 2 saptamani avem un control iar eu sunt in urma cu tot ce tine de servici insa sincer sa fiu vroiam sa va spun ceva ce ma scoate din sarite .. vreau sa ma descarc aici astfel incat sa nu imi fac draci o saptamana pe tema asta . E un lucru minor .. ceva ce poate pentru majoritatea e ok sau nici nu exista … acei prosti care se uita la tine si te fac un ciudat doar pentru ca vezi doamne te comporti altfel decat se comporta ei … acei prosti care nu sunt destul de inteligenti ca sa inteleaga ca nu toata lumea e proasta ca ei .. fiecare avand problemele lui s.a . Ce e si mai enervant e cand dai de acesti prosti care sunt mai sus ca tine cand vine vorba de servici sau vezi doamne au 50 de ani si sunt adulti iar noi la 20 de ani suntem doar niste mucosi pe langa ei . De obicei eu fac ce stiu mai bine … sa evit .. insa cand te trezesti ca aceasta persoana ocupa o functie foarte ridicata si ca trebuie sa il vezi defiecare data cand mergi la servici .. ma scoate din sarite . Ca sa intelegeti mai bine care este treaba , acest tip imi este intr-un fel sef temporar … un gras la vreo 50 de ani care tot ce face e sa stea pe scaun si sa dea comenzi … tipic pentru cei ca el . Problema e ca el e genul de om … tipic de armata ca sa zic asa care practic nu poate constientiza faptul ca eu am o problema in special pe partea sociala (btw am inceput sa am si tendinte de agorafobie dar asta e partea a 2 a) si evident aici apar scanteile . Trebuie sa recunosc faptul ca oficial postul meu este un post social insa vechiul meu sef (ma rog .. nu e chiar vechi pentru ca nu a plecat nicaieri .. e doar intr-un concediu medical) ma intelegea cat de cat si stia ca e o idee proasta sa ma bage in fata insa grasul nu stie .. i-am explicat si eu si chiar si seful cand a plecat in concediu insa el crede ca asta e doar o “scuza” de-a mea ca sa scap de o parte din munca ceea ce mi s-a parut foarte stupid si m-a scos din apele mele .Nu vreau sa intru mai amanuntit in detalii pentru ca sincer incerc sa evit a il injura si blestema pe grasanul ala aici insa urasc cand lumea nu intelege cu adevarat prin ce trec … cand unii cred ca ma prefac ca sa ce .. sa scap de munca ??? Mda.. inteligent n-am ce spune … si cu astea fiind zise ma cam intorc la munca ca ma asteapta ore intregi de rapoarte si butonari .

Niciodata nu prea am avut prieteni … niciodata nu prea am avut suport din partea altor persoane care sa nu imi fie rude si foarte rar dai de acele persoane carora le pasa de tine si care te considera poate unul dintre cei mai buni prieteni pe care ii au . Eu am avut odata o prietena de genul asta … ciudat e faptul ca nu am fost foarte mult timp prieteni .. doar un an si asta pe cand eram la generala insa era o fata foarte matura si care intelegea cam cum eram doar ca la un moment dat pur si simplu parca se saturase de felul meu de a fi .. de negativismul meu si de faptul ca eram foarte izolat … ca stateam intr-un coltisor al clasei incercand sa imi gasesc ceva de facut sau cateodata efectiv stand si uitandu-ma la tabla gandindu-ma la ce fac acasa s.a … si stiti ce e ciudat … ca eu niciodata nu am realizat ca acelei fete chiar ii pasa de mine (ma refer strict ca prietena) dupa care a venit liceul si deja era prea tarziu . De cand am intrat la liceu eu nu am mai avut nici o legatura cu fata aia . Astazi ma duc eu la servici si in drum spre servici dau de aceasta fata .. evident era complet schimbata si sincer sa fiu singurul lucru dupa care am recunoscut-o era privirea … pentru ca dupa parerea mea privirea este singurul lucru care nu se schimba la o persoana .. again parerea mea . In momentul in care am vazut-o , 2 lucruri mi-au trecut prin cap . In primul rand ma gandeam sa o evit … am ajuns cum am ajuns si probabil daca ma duc sa vorbesc cu ea iar ma blochez ca un bou si ma fac de ras in fata propriei mele colege iar al 2 lea lucru era ca trebuia sa ajung la servici asa ca nu prea aveam chef de vorba cu nimeni insa m-am gandit bine si am zis ca  puii mei am fost coleg de banca cu ea si ma cunoaste … stie cum sunt si o sa inteleaga daca se intampla ceva asa ca m-am dus spre ea . Nici nu m-am apropiat bine de ea ca m-a si recunoscut . Prima data cand cineva ma recunoaste … defapt cand ma baga in seama .. felt nice to be honest . Acuma poate va ganditi … ok man , so banuiesc ca totul a mers ok .. totusi a fost colega ta si totusi va cunoasteti deja … well … no . Dabea eram in stare sa formulez niste propozitii iar in loc de “Da” si “Nu” .. dadeam din cap iar de obicei la fazele astea incerc sa plec .. sa evit a mai continua conversatia but this is the wierd part .. nu am vrut sa plec … nu eram in stare sa vorbesc cu ea , eram constient de acest lucru dar nu vroiam sa evit a vorbi cu ea . Intr-un final dupa ce am fi vorbit putin … desi eu mai mult faceam gesturi , am mers la ea in masina iar acolo efectiv parca m-am deschis … am inceput sa vorbim despre cum ne-am schimbat , ea incepuse sa imi spuna cum e ultimul an la facultate iar eu incepusem sa ii spun de fobia sociala si de ce am mai facut in toti acesti ani . Tocmai cand incepusem sa ma simt si eu mai bine gandindu-ma ca poate cine stie , o sa am si eu o prietena buna care sa ma ajute … something just hit me like a rock si anume aflasem ca aceasta fata urma sa plece in Canada la vara … iar in acel moment pur si simplu m-am simtit atat de prost incat la scurt timp am avut o criza … nu a fost cine stie ce dar a fost . M-am simtit ca practic o prietena care ma intelegea a trecut pe langa mine si ca practic “s-a mai dus unul” … . Avand in vedere ca deja pe atuncia se facuse cam tarziu , i-am spus ca trebuie sa plec la servici insa a insistat sa ma duca cu masina … but on the way something wierd happened .. am inceput sa ma simt furios pe ea de parca ar fi facut ceva si am inceput sa ma izolez .. . M-a lasat la servici , mi-a dat numarul ei de telefon .. l-am aruncat la gunoi si am zis ca si asa nu are rost daca va pleca .. in ciuda faptului ca a fi prieten cu cineva nu inseamna neaparat sa te vezi cu el … insa cand ai o criza faci multe lucruri pe care le regreti . Acuma … pentru ce v-am spus si voua asta ? Well atentie ce faceti cu prietenii .. poate majoritatea sunt niste falsi prieteni de care mai bine ati scapa insa sunt si unii prieteni care trebuiesc pretuiti .. greseala mea e ca nu mi-am dat seama de la inceput ca vroia sa ma ajute and now it’s too late .. si chiar cand am primit o a 2 a sansa ca sa zic asa uite ca parca e ca un facut … numai cand ma gandesc la asta ma apuca nervii .

Acesta este un video facut de unul dintre “amicii virtuali” (adica prieteni din alte tari cu care mai vorbesc from time to time prin intermediul internetului) pe nume Myles din UK care a avut de prin Octombrie pana acuma pe 31 Decembrie o serie de depresii majore care chiar la un moment dat (spre sfarsitul lui Noiembrie) s-a ajuns la “self-harming” si acuma dupa ce a trecut peste tot , a facut un video pentru toti cei care sufera , care sunt singuri … cei ca mine si mai rau dar si pentru cei care nu au nimica ca sa poata sa ii ajute pe cei care sufera sau ca sa vada unele lucruri … . Personal m-a facut sa ma simt putin mai bine si nu , nu imi doresc ca toti pe care ii cunosc sa sufere cum sufar eu dar faptul ca stiu pe cineva care a trecut prin serii de crize care parca nu se mai terminau ma fac sa ma simt in a way like … I am not alone chiar daca e singurul pe care il stiu ca a mai trecut prin asa ceva si nici macar nu il cunosc personal (si probabil nu voi avea prea curand ocazia) insa e singura persoana cu care am vorbit si a si trecut prin ce trec si eu chiar daca el a avut depresii mult mai severe decat am eu (banuiesc ca personalitatea si motivul conteaza foarte mult la capitolul “Cat de grava e depresia”) mai ales pentru un tip care nu sufera de fobie sociala sau de tulburari bipolare . In fine , sper sa va uitati la video si sper sa intelegeti putin mai bine situatiile celor care trec prin asa ceva .